Muntele Ararat

Maine dimineata pornim spre Ararat, dar din pacate nu asa cum ne doream. Totul a mers pe dos de la lipsa bagajelor pentru varf pana la cheltuielile mari neasteptate. Dar cum nu putem da inapoi, maine vom pleca la drum cu echipament de imprumut anii '80 (multumim Mustafa) si vom strange cureaua la capitolul cheltuieli.

Am facut piata, am facut bagajele, am pus ceasul sa sune, Ararat venim!

Speram ca totul sa mearga ok si ne-ar prinde bine putin noroc, tinand cont ca moralul nu e prea ridicat.

Statistica

Au trecut deja 2 zile de cand ne odihnim in Dogubayazit, orasul de la poalele Araratului, odihna bine meritata dupa ultima zi de pedalat: 90 km cu vant puternic de fata si medie de 15 km/h. A fost cea mai grea zi de pana acum atat fizic cat si psihic.

Considerand o prima etapa incheiata - jurnalul de ghidon - iata o scurta statistica a turei:

• 24 de zile; 
• 3 zile de pauza; 
• 2700 km; 
• viteza maxima 86 km/h; 
• 17 pene; 
• 5 cauciucuri schimbate; 
• 2 tuburi de pudra mentolata; 
• 3 tari strabatute; 
• zeci de ceaiuri baute; 
• 15 pepeni; 
• 5 kg de baclavale (nu ne oprim aici); 
• 2 beri in Turcia, in Bulgaria nu mai stim; 
• 3 mese primite moca; 
• 3 kebabi; 
• 160 l de apa; 
• 1 singur dus, dar multe bai in mare, lacuri si izvoare; 
• zeci de intepaturi de tantar; 
• 3 certuri;
• 3 zile de ploaie; 
• 15 km de tunel; 
• 6 cicloturisti intalniti; 
• prea multe ore in benzinarii; 
• sute de caxoane;